...si in cadere m-am agatat cu dintii de un nor.
Am plutit o vreme - poate eram putin dezorientat - dar ratiunea m-a ajuns din urma, insotita de o sete de nestapanit, hotarata sa ma faca sa cobor...
Nu am ales calea cea mai facila; m-am aruncat in gol, cu capul inainte si ochii larg deschisi...
...din nou cadere libera..apoi impact!
Bum!
Omul a inteles...barbatul a plans(un ipocrit!)....si niciunul ditre ei nu a reusit sa adoarma.
Somnul s-a lasat asteptat si a fost inlocuit de o stare anapoda...reverie... Realitatea e o proiectie a starilor mele...and i am walking the fine line between.
Acum e liniste...afara... Inauntru omul lupta cu demonii, incearca sa surprinda un moment pe care sa-l inghete si la care sa se intoarca periodic... esueaza lamentabil!
Acum e frant...dar nu infrant. A pierdut o lupta - inca una - iar razboiul asteapta sa se stinga in urma unui tratat de pace pe care partile refuza sa-l semneze...
Mi-as fi dorit sa ma nasc un cacat de urs in mijlocul unei paduri de pini...nu m-ar fi mancat nimeni si ar fi fost imposibil sa ma simt deranjat de propriu-mi miros...As fi fost verde cu tepi si fericit....
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)


0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu